Obiective Turistice
Comuna Săpânța, situată la doar 4 km distanță de granița cu Ucraina este faimoasă în toată lumea pentru orginalul „Cimitir Vesel” pe care il găzduiește. Un altfel de cimitir, cu cruci pictate în culori vii peste care domnește un albastru special, care de mult timp poartă numele locurilor: Albastru de Săpânța.
Mesterul Stan Ioan Patraa, creatorul acestui cimitir, a cioplit prima cruce în 1935. După moartea lui, în 1977, meșteșugul i-a fost moștenit și continuat pâna în zilele noastre de ucenicul lui, Dumitru Pop.
Fiecare cruce este diferită de cealaltă: imaginile cioplite în lemn înfațișează în mod naiv una din caracteristicile vieții celui îngropat acolo iar epitafurile sunt scurte poezioare lipsite de obișnuitele clișee și pline de talc, scrise la persoana I, ca o spovădă a răposatului însuși.
Biserica de lemn din Bârsana, cu hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”, a fost construită în anul 1720 pe locul numit „Podurile Mănăstirii” și mai târziu, în 1806, mutată pe dealul Jbar, unde se află și acum. În 1999, a fost inclusă pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
Legenda spune că mai demult, pe dealul Jbar era un cimitir de ciumați. Oamenii secerați de molimă au fost înmormântați în grabă, fară servicii religioase. Sătenii au mutat bisericuța de lemn pe Jbar, având convingerea că victimele ciumei iși pot dormi somnul de veci doar dacă li se face o slujbă religioasă.
Chiar și în ziua de azi, mulți din locuitorii Bârsanei cred că o dată cu biserica, s-au mutat pe sub pământ și morții de la Podurile Mănăstirii, pentru a-și continua odihna la umbra bisericii.
Mănăstirea Rohia este înconjurată de păduri și priveliști uimitoare. Este un adevarat loc al spiritualității, calm si primitor. Mănăstirea este cunoscută și vizitată de mulți oameni pentru faptul că aici și-a petrecut ultimii ani din viată Nicolae Steinhardt, care s-a convertit la ortodoxism spre finalul vieții.
Temelia mănăstirii a fost pusă în 1926 de Nicolae Gherman în amintirea fiicei sale Ana care s-a îmbolnăvit și a murit în 1922. În vis, fiica sa îl îndrumă să construiască o mănăstire în afara Rohiei.
Un complex de clădiri sunt dedicate rugăciunii și reculegerii călugărilor. În timpul perioadei comuniste doar unui singur călugăr i-a fost permis să rămână la mănăstire. El este aici și astăzi și se ocupă de bunul mers al activității mănăstirii. Mănăstirea primește vizitatori de-a lungul anului.
Țara Lăpușului de azi ne oferă o priveliște asupra vieții care o duc oamenii de aici; trăiesc vremuri moderne, dar și mențin tradițiile vechi de secole. Tehnicile vechi și cele noi de fabricare și prelucrare a lemnului se îmbină armonios.
Există numeroase drumuri pe care se poate ajunge in Țara Lăpușului, care mai este faimoasă și datorită mănăstirilor de aici, cea mai des vizitată fiind mănăstirea Rohia.
Ruta din Baia Mare până în Lăpuș – Șurdești, Cavnic și pasul Rotunda este impresionantă având un peisaj deosebit ce prezintă diverstatea formelor de relief din Maramureș. Izvorând de sus din munți, Lăpușul își continuă cursul prin văile ce se deschid oferindu-le iubitorilor de plimbări posibilitatea de a se opri pe malul râului la un picnic sau posibilitatea de a se răcori în apele sale.
Prezenta colecție, organizată într-o concepție modernă, a fost definitivată și deschisă publicului în decembrie 1971.
Muzeul Etnografic funcționează în săli dispuse în circuit deschis si este structurat pe principalele categorii ale culturii populare.
Holul de la intrare găzduiește un stand cu vânzare, de unde vizitatorii pot achiziționa obiecte artizanale, copi sau replici după obiectele de patrimoniu, cărți, ilustrate, materiale de promovare.
Circuitul muzeului propriu-zis începe prin prezentarea ocupațiilor primare ale localnicilor din zona Maramureșului.
Se continuă cu expoziția dedicată obiectelor folosite la păstorit și în agricultură, apoi cu un spațiu dedicat uneltelor și tehnicilor folosite în confecționarea textilelor de casă. Urmează prezentarea mobilierului țărănesc, într-o varietate extrem de mare, elemente de arhitectură tradițională, textile de interior, portul popular, ceramică, iar în final, într-un spatiu mai generos, sunt prezentate obiceiurile de iarnă, prin etalarea unei selecții de măști tradiționale.
Bisericile din lemn din Maramureș
Pârtiile de ski: Suior, Cavnic, Mogoșa
Altitudine: 668 m
Dimensiune traseu schiabil: 900m-1500m
Distanța față de hotel: cca. 15km
Distanța față de Baia Mare: 18 km
Accesul spre Complexul Turistic Șuior se face pe DN 18, pe traseul Baia Mare – Baia Sprie – Sighetu Marmatiei. Locația este semnalizată cu indicatoare la intersectia dintre DN 18 si șoseaua secundară care duce la complex.
Pârtiile de schi Șuior
Pârtiile de schi Cavnic - Icoana
Altitudine: 1.000 m
Dimensiune traseu schiabil: 120m-800m
Pârtia ROATA – domeniu schiabil de apoximativ 3000 m
Distanța față de hotel: cca. 16km
Distanța față de Baia Mare: 32 km
Accesul spre pârtia Roata de la Cavnic se face pe DJ 109F, pe drumul care face legatura între Cavnic si Ocna Șugatag. Pârtia este situată pe partea dreaptă, pe sensul de urcare.
Altitudine: 750 m
Dimensiune traseu schiabil: 2200m
Distanța fata de hotel: cca. 18km
Distanța fata de Baia Mare: 22 km
Accesul spre Mogoșa se face pe DN 18, pe traseul Baia Mare – Baia Sprie – Sighetu Marmației. Locația este semnalizată cu indicatoare la intersecția dintre DN 18 si șoseaua secundară care duce la complex.
Pârtiile de schi Mogoșa
Trasee Off-road
Explorează Maramureșul pe drumuri vechi și poteci de munte
Obiective turistice și puncte de interes
Maramureșul este un colț al Europei foarte puțin cunoscut. În mijlocul unui relief deluros și al unor văi bogate, trăiesc oameni, iar majoritatea încă urmeaza stilul de viață agrar tradițional. Viața lor poate părea grea și simplă – și chiar este – o luptă milenară împotriva vremii, pentru a cultiva recolte și pentru a crește animale, pentru a lucra din zori și până în seară fară multele conforturi mecanizate si electronice pe care noi le credem esențiale. Dar această viață se poate răsplati prin simplitatea pe care o arată fiecare zi de muncă, iar familia și prietenii garantează că adesea se pot găsi motive de sărbatoare.
Comuna Șișești atestată documentar în 1411 este situată la altitudinea de 300-450m, având în partea de nord-est și nord masivul Gutâi (1443m) și Igniș (1307m). Localitatea e situată pe piemontul Negreii, la adăpostul munților vulcanici. Comuna Șișești si satele aparținătoare se încadrează în satele de tip răsfirat, cu vetre bine conturate. Aici s-a dezvoltat o economie complexă, axată în special pe creșterea animalelor, pomicultura și prelucrarea lemnului.
Comuna beneficiază de un climat moderat continental, la adăpost față de influentele est-europene, fiind barate de lanțul munților vulcanici Igniș-Gutâi-Țibleș.
Localitatea Șișești este legată de numele si destinul marelui luptător pentru unirea Transilvaniei cu România, preotul greco-catolic Vasile Lucaciu (1852-1922), unul dintre conducătorii mișcarii memorandiste din 1892-1894. Muzeul memorial Vasile Lucaciu cuprinde Școala Românească înființată în anul 1905, Casa Parohială, Locul de adunare și Izvorul Românilor. În incinta muzeului se află bustul „Leului de la Șișești” – opera sculptorului G. Abrihan.
În Danesti se gaseste un parc de conifere, secular, la poalele dealului Mandra Verde. De la Danesti porneste un traseu turistic nemarcat, pe Valea Bulzului, spre Vf. Mogoșa (1246m). Dealurile Negreia (549m) și Mândra (410m) impresionează prin frumusețe, fiind excelente locuri de belvedere.
La Plopiș se află o biserică de lemn de la sfârșitul sec. XVIII-lea, monument de arhitectură, construită în anul 1798 și face parte din patrimoniul mondial.
Cavnicul, datorită numarului mare de zile de iarnă este cunoscut si ca polul zăpezii din Maramureș, lucru care constituie un avantaj pentru cei ce iubesc sportul hivernal. După lucrarile executate în anii trecuți, suprafața pe care se poate schia în fostul oraș minier a crescut la 8,5 kilometri. Cele șapte pârtii, din care trei sunt noi, au o lungime de 800-2000m și o înclinație între 19 și 37 de grade, ceea ce le face potrivite atât pentru începători, cât și pentru avansați sau chiar profesioniști.